Septembrie 1931. Horia Teodoru întocmeşte un referat pentru restaurarea paramentului bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. Printre altele, propunea ca ferestrele astupate și ciubucele care au dispărut în intervenţiile anterioare să fie marcate prin pofile şi adâncituri de 1-5 cm, argumentând : ”Din punct de vedere artistic, vom avea o faţadă decorată în locul unor suprafeţe netede. Decoraţia, deşi nu tocmai cu cea brâncovenească, va servi ca simplă frumuseţe pentru necunoscători şi ca o preţioasă indicaţie arheologică pentru specialişti.” Propunerile vor fi aprobate de arhitectul şef al Serviciului tehnic din cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice (CMI), Nicolae Ghika -Budești.
În același an, Horia Teodoru se deplasează pe şantierul de restaurare a bisericii, cercetează paramentul, fotografiază, întocmeşte planşe, antemăsurătoarea şi devizul descriptiv pentru lucrările de restaurare a paramentului și amenajări la mormântul lui Constantin Brâncoveanu din Biserica Sf. Gheorghe Nou. În iunie 1932, participă la recepţia lucrărilor executate. O etapă a intervenţiilor asupra ctitoriei brâncoveneşti se încheia.
Din cele de mai sus rezultă complexitatea activităţilor care i se încredinţau arhitectului Horia Teodoru la numai patru ani de la angajarea sa în cadrul Comisiunii. Din anul 1939, va fi arhitect şef al Serviciului Tehnic al C.M.I., până la desfiinţarea instituţiei în anul 1948.
În arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului, în cadrul fondului arhivistic al Comisiunii Monumentelor Istorice, documentele întocmite de Horia Teodoru sunt remarcabile. Din ele reies temeinica documentare, dorinţa lucrului bine făcut reliefată prin descrieri amănunţite ale lucrărilor necesare, completate cu caiete de sarcini şi norme a căror aplicare o urmărea pe şantierele de restaurare a monumentelor. Scrisul său, cu litere mari, clar caligrafiate este întâlnit pe cca 60% din cele 3885 de dosare din fondul C.M.I.; din documentele semnate de Horia Teodoru se observă coerenţa ideilor puse în slujba apărării monumentelor .
Colecţia de planşe lăsată de Horia Teodoru conţine peste 500 de piese desenate (relevee şi proiecte) realizate de-a lungul celor peste 20 de ani de activitate în cadrul Comisiunii. Pe planşe întâlnim adesea, pe lângă desenele specifice, texte explicative ale arhitectului, inserate în diferite zone ale desenelor. Majoritatea planşelor se referă la detalii de arhitectură și la elementele decorative ale monumentelor. Pe lângă planşele pe calc, ne-a rămas și un caiet cu schiţe, desene şi note minuţios redactate de arhitect pe şantierele restaurărilor de monumente.
În fototeca Institutului Naţional al Patrimoniului se păstrează o bogată colecţie de fotografii (peste 550) realizate de Horia Teodoru la monumentele din ţară. Predomină imaginile cu anumite detalii pe care Horia Teodoru le considera importante pentru ilustrarea diferitelor etape constructive ale monumentelor. Multe fotografii reprezintă decoraţiunile exterioare și interioare ale monumentelor. O bună parte din ele sunt completate de arhitect cu comentarii lămuritoare asupra imaginilor prezentate .
După desfiinţarea Comisiunii Monumentelor Istorice, în anul 1948, Horia Teodoru va face parte, timp de peste 20 de ani, din Comisia de avizare a proiectelor de restaurare a monumentelor, comisie care a activat pe lângă Direcţia Monumentelor Istorice.